primăvară.

să zicem că a fost odată un băiat. și că acestui băiat i s-a spus mereu să se ferească de fluturi. ori de nopți interminabile de vară, cu cer împroșcat cu stele sau de răsărituri rupte din povești despre alte timpuri. să fugă, fără a se uita vreodată înapoi, de ploi venite din senin în mijloc de zi de iulie, fierbinte ca și cum ar fi fost proaspăt scoasă din cuptor, de păduri foșnind a verde strălucitor și mirosind a poteci neumblate către vârfuri semețe. sau de plaje aruncate la câte-o margine de mare.
astfel, cu teama încrustată adânc între straturi de suflet, s-a lăsat cotropit de molii cenușii și de ceață rece de toamnă târzie, învelindu-se în viscol și în întuneric înverșunat și cotropitor de iarnă. s-a îmbrăcat în uitare, gustând fără poftă din bucăți uscate de ger și sorbind din tristeți trecute prin sita vremii și curse pe pereți de amintiri. căutând ideea de frumusețe în griul furios al norilor de furtună și în diminețile încruntate de decembrie și obișnuindu-se să se dezobișnuiască a visa altfel decât în alb-negru.
până într-o seară când, în mijloc de asfințit monocolor, a întâlnit o ființă fermecată. sau cel puțin așa a simțit-o în acel prim moment, în care, dacă l-ar fi întrebat cineva, ar fi zis, cu convingerea în ochi și glas a unuia care știe ce spune, că este un credincios în existența tărâmului magiei. plină de zâmbet, cu ochi de copil și privire de femeie, cu miros de primăvară în bucle și cu soarele alergându-i pe piele, ea l-a învățat să priveasca atent în jur, să surâdă la stele, să își picteze viitorul în nunțe de albastru și să asculte muzica lumii. și, în timp ce el, plouat de frumusețea fiecărei clipe alături de ea, încerca să îi arate, ținând-o strâns de mână, străduțele secrete ce urcau anevoios, dar sigur, către inima lui, ea i-a strecurat prin vene, încet-încet, fluturi mari, multicolori și neastâmpărați. fluturi care au început să îi cânte voioși în stomac, să îi decoreze gândurile în sclipiri de rogvaiv și să îi înmiresmeze viața cu parfum de tinerețe fără bătrânețe.



Advertisements

4 comments

  1. Claudia · February 24, 2013

    Ce ma bucur ca ai postat asta pe blog, e prea frumos scris! Esti un romantic incurabil 🙂

    Like

  2. Mr. Chocolate · February 24, 2013

    mulțumesc, Claudia! 🙂

    Like

  3. Anonymous · March 31, 2013

    mda… Frumos… Si daca femeia/fetita asta a mre obiceiul de a crea confuzii de genul asta? S-a mai intamplat sa influtureasca si pe altii. Cam cat traiesc fluturii?

    Like

  4. Mr. Chocolate · March 31, 2013

    mă tem că nu înțeleg exact ce vrei să întrebi 🙂 poți fi mai clar(ă)?

    Like

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Change )

Connecting to %s