noi

se pierd aşchii fine din zâmbetul tău şters
prin griul care cade peste noi ambiguu şi ud
îți simt visurile cum ți se tot schimbă din mers
îmi guşti viitorul când este încă prea crud

lipite strâmb de suflet îmi sunt tristețile slute
aud cum le doare ziua care le-a uitat
viața îmi pune sec pe masă frustrările mute
trecutul ni se pierde într-un ochi nefardat.

Advertisements

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Change )

Connecting to %s