quand

când ești albă-crin
îmi sunt dorințele ploaie
sub cer bleumarin
în amiază caldă-văpaie

când vorbești lin
îmi este gândul nisip
ce alunecă alb, fin
fără auz, trup ori chip

când zâmbești senin
îmi sunt ochii brațe lungi
și tot mai întinse devin
până când între ele ajungi

când ești roșie-vin
îmi sunt mâinile pahare
te torn în ele, te țin
să te beau fără încetare

Advertisements

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Change )

Connecting to %s